Ne invaluim intr-un cortegiu de stele
Si ne preschimbam in noapte
Esti rece.
Te apropii sfios de intuneric si imi vorbesti .Ti-e frica.
Ma imbratisezi intr-o adanca visare .Esti tu?
Alergi , te intreci cu timpul, esti calm , dar ti-e frica
Ce vrei?
Ne trezim pe tarmul marii
Stropii albastri te fac sa il birui.Incerci?
Ganduri , o mie de ganduri ma fac sa...
O nu , nu se poate!
Trebuie sa invingi forta biciuitoare a noptii.
Vom fi ostatici?
Nu, vei reusi!
Te iubesc ...te iubesc !
Dar daca totusi noaptea ma smulge din visare...
As vrea sa nu mai exist.
Ai invins.Dar acuma...
marți, 31 mai 2011
Visare
Seara ma cheama pe drumuri involburate de fum ,
In negura ei,
Eu ma topesc pierduta-n amintiri ...
Ne desparte o ploaie de ganduri
Ne desparte o ploaie de nori
In risipirea noastra
Ne contopim intr-un dans al astrilor nocturni
Oare tot noi suntem ?
In negura ei,
Eu ma topesc pierduta-n amintiri ...
Ne desparte o ploaie de ganduri
Ne desparte o ploaie de nori
In risipirea noastra
Ne contopim intr-un dans al astrilor nocturni
Oare tot noi suntem ?
Migrez
Migrez peste clipe pustiite de timp
Migrez peste lacrimi topite in gand,
Migrez peste soarele acestui pamant
Migrez peste tot ce se cheama cuvant
Migrez ca sa fiu doar cu tine.
Migrez peste lacrimi topite in gand,
Migrez peste soarele acestui pamant
Migrez peste tot ce se cheama cuvant
Migrez ca sa fiu doar cu tine.
Despartire
O lacrima mi se prelinge printre gene ,
Mic simbol al credintei ce ti-am purtat mereu.
Un dar mi se revarsa adanc in al meu suflet
O raza de lumina se joaca-n parul meu.
Un strigat cald si tandru duios imi aminteste
De dragostea pe care n-o voi uita mereu.
Mic simbol al credintei ce ti-am purtat mereu.
Un dar mi se revarsa adanc in al meu suflet
O raza de lumina se joaca-n parul meu.
Un strigat cald si tandru duios imi aminteste
De dragostea pe care n-o voi uita mereu.
O clipa de placere
In decursul a paisprezece ani , armonia si tihna caminului meu nu si-au fact niciodata lipsite prezenta .
Un nou rasarit pe altarul planetei noastre efemere incununa cu el un nou inceput in mijlocul familie din care faceam parte doar de cateva zile...Gerul lui decembrie era suplinit de caldura celor din jurul meu.
Aceeasi armonie o simt si acum in amintirile ce-mi incununeaza trecutul cu o aura fermecata.
Mama, o fiinta blanda si dulce , cu glas usor si suav , cu chip asemenea ingerilor ce vegheaza la poarta Raiului, abia iesita din pragul adolescentei , cea care imi veghea perpetua schimbare din viata mea , imi daruieste si acuum iubire dintr-un izvor din care bunatatea si fericirea sunt surse inepuizabile.
Cei doi oameni de care am avut parte in tot acest timp m-au invatat ca : Ce-ar fi viata daca-n goana ei , nu stii sa-ti iei ragaz sa vezi, atata frumusete ce-n dansul ei ar vrea sa te invete !
As vrea , ca peste ani , aceste cuvinte sa-mi rasune in inima si sa le simt aidoma ca in aceste clipe . Ratiunea insa m-a facut sa cred ca nu voi reusi sa ma plimb cu ei peste potecile polenate ale anotimpurilor , prin muzica si cant , sa ma plimb cu frumusetea alaturi.
O , sufletul imi pulseaza de bucurie cand simt ca amintirile ce-mi incunneaza sufletul cu icoana parintilor imi sunt inca vii !
In fiecare moment dificil al vietii mele , tata stia sa ma indemne , sa-mi spuna : Fetito , fi gata ! Acum este randul meu sa ii intorc tatalui meu indemnurile invatate ,este randul meu sa fac ceva ca recompensa sa fie pe masura .
Blestemul vrajit de care voi fi toata viata urmarita imi va fi cel mai sfant balsam pe care Dumnezeu mi l-ar putea oferi.
Un nou rasarit pe altarul planetei noastre efemere incununa cu el un nou inceput in mijlocul familie din care faceam parte doar de cateva zile...Gerul lui decembrie era suplinit de caldura celor din jurul meu.
Aceeasi armonie o simt si acum in amintirile ce-mi incununeaza trecutul cu o aura fermecata.
Mama, o fiinta blanda si dulce , cu glas usor si suav , cu chip asemenea ingerilor ce vegheaza la poarta Raiului, abia iesita din pragul adolescentei , cea care imi veghea perpetua schimbare din viata mea , imi daruieste si acuum iubire dintr-un izvor din care bunatatea si fericirea sunt surse inepuizabile.
Cei doi oameni de care am avut parte in tot acest timp m-au invatat ca : Ce-ar fi viata daca-n goana ei , nu stii sa-ti iei ragaz sa vezi, atata frumusete ce-n dansul ei ar vrea sa te invete !
As vrea , ca peste ani , aceste cuvinte sa-mi rasune in inima si sa le simt aidoma ca in aceste clipe . Ratiunea insa m-a facut sa cred ca nu voi reusi sa ma plimb cu ei peste potecile polenate ale anotimpurilor , prin muzica si cant , sa ma plimb cu frumusetea alaturi.
O , sufletul imi pulseaza de bucurie cand simt ca amintirile ce-mi incunneaza sufletul cu icoana parintilor imi sunt inca vii !
In fiecare moment dificil al vietii mele , tata stia sa ma indemne , sa-mi spuna : Fetito , fi gata ! Acum este randul meu sa ii intorc tatalui meu indemnurile invatate ,este randul meu sa fac ceva ca recompensa sa fie pe masura .
Blestemul vrajit de care voi fi toata viata urmarita imi va fi cel mai sfant balsam pe care Dumnezeu mi l-ar putea oferi.
Viata-decadenta impodobita cu iluzii
Multi sunt aceia care, orbiti de nenumarate lucruri, privesc viata cu tristete...cei care gonesc dupa bani si uita sa isi iubeasca familia , cei avizi de putere , insetati de control , dar care uita sa urmareasca suflarea naturii ...si cati altii. Nu ! viata este frumoasa indiferent de situatie si nu trebuie sa uitam acest lucru .Eu am legat tristetea la ochi si continui sa imi traiesc viata la fel ca pana acum.
Uneori stau , ma gandesc si ma intreb ! Oare toti oamenii sunt ca mine? Oare cu totii reusim sa depasim in aceeasi masura greutatile? Oare cu totii avem gandiri inechitate demne de dispret ? Oare detractarea unor persoane ne facem sa ne simtim superiori ?
Nu! Gandurile ,vorbele , gesturile ignobile ale unora dintre noi ne schimba .Inoculeaza in noi alte si alte sentimete a caror gravitate este greu de suportat .
Trebuie sa facem un efort special pentru a ne bucura de frumusetea unui cer albastru ? Este necesar sa exersam pentru a stii sa ne bucuram de el? Ne bucur pur si simplu....Fiecare secunda , fiecare minut al vietii noastre poate fi asa ! Oriunde ne-am afla , oricand ne putem bucura de stralucirea soarelui , de prezenta celuilalt , chiar si de propria noastra respirare. Nu trebie sa mergem in China pentru a vedea cerul albastru ...nu e nevoie sa calatorim in viitor pentru a respira. Le puteam avea pe toate chiar acum.
O zi in care nu mergi la scoala din cauza grevei , un cadou de Craciun , un drum la biserica , un banut oferit unui sarac ...nu este nevoie sa privesti departe , nu trebuie gandul sa iti alunece in amagire...
O galaxie de stele , un cires inflorit , linistea valurilor mici pe o plaja goala , un soricel in goana , o mierla cantand in ultima raza de lumina , toate sunt ale tale , parte din mostenirea ta !
Nu le schimba ! Admira-le , simte-le , iubeste-le !
Cu cat cresc mai mult , cu atat spiritul meu cauta frumusetea si minunea lumii! Am iubit atingerea ierbii de talpile mele , sunetul apei din parauri , adierea vantului prin varfurile copacilor mi-a fost muzica iar privelistea campurilor m-a linistit mai mult decat fetele oamenilor .
Sunt indragostita de lume , i-am trudit pamantul , i-am cules roadele , am asteptat trecerea anotimpurilor , pentru ca odata cu ele sa pot strabate o lumea intreaga in cautarea frumosului.
Si totusi nu toti suntem asa...!
Uneori stau , ma gandesc si ma intreb ! Oare toti oamenii sunt ca mine? Oare cu totii reusim sa depasim in aceeasi masura greutatile? Oare cu totii avem gandiri inechitate demne de dispret ? Oare detractarea unor persoane ne facem sa ne simtim superiori ?
Nu! Gandurile ,vorbele , gesturile ignobile ale unora dintre noi ne schimba .Inoculeaza in noi alte si alte sentimete a caror gravitate este greu de suportat .
Trebuie sa facem un efort special pentru a ne bucura de frumusetea unui cer albastru ? Este necesar sa exersam pentru a stii sa ne bucuram de el? Ne bucur pur si simplu....Fiecare secunda , fiecare minut al vietii noastre poate fi asa ! Oriunde ne-am afla , oricand ne putem bucura de stralucirea soarelui , de prezenta celuilalt , chiar si de propria noastra respirare. Nu trebie sa mergem in China pentru a vedea cerul albastru ...nu e nevoie sa calatorim in viitor pentru a respira. Le puteam avea pe toate chiar acum.
O zi in care nu mergi la scoala din cauza grevei , un cadou de Craciun , un drum la biserica , un banut oferit unui sarac ...nu este nevoie sa privesti departe , nu trebuie gandul sa iti alunece in amagire...
O galaxie de stele , un cires inflorit , linistea valurilor mici pe o plaja goala , un soricel in goana , o mierla cantand in ultima raza de lumina , toate sunt ale tale , parte din mostenirea ta !
Nu le schimba ! Admira-le , simte-le , iubeste-le !
Cu cat cresc mai mult , cu atat spiritul meu cauta frumusetea si minunea lumii! Am iubit atingerea ierbii de talpile mele , sunetul apei din parauri , adierea vantului prin varfurile copacilor mi-a fost muzica iar privelistea campurilor m-a linistit mai mult decat fetele oamenilor .
Sunt indragostita de lume , i-am trudit pamantul , i-am cules roadele , am asteptat trecerea anotimpurilor , pentru ca odata cu ele sa pot strabate o lumea intreaga in cautarea frumosului.
Si totusi nu toti suntem asa...!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)